Scena tăierii salcâmului în opera „Moromeții” de Marin Preda

Datoriile la bancă, plata „foncierii” și traiul zilnic ai unei familii numeroase îl sufocă pe Ilie Moromete, care trebuie să se descurce cumva, fără să vândă din pământ. Ca să mai acopere din datorii, se hotărâse să-i vândă lui Tudor Bălosu salcâmul din curte, deși acesta „străjuia prin înălțimea și coroana lui stufoasă toasa partea aceea a satului„, ca simbol al trăiniciei și al stabilității satului. Scena este simbolică: pe fundalul bocetelor din cimitir, Ilie taie salcâmul și locul rămâne parcă gol.
Tăierea salcâmului reprezintă un episod important al romanului prin care se evidențiază declinul familiei Moromete, dar și a satului rămas parcă fără apărare: „..acum totul se făcuse mic. Grădina, caii, Moromete însuși, arătau bicisnici. Cerul deschis și câmpia năpădeau împrejurimile„.




Salcâmul tăiat era un membru al familiei Moromete, dar și un element reprezentativ pentru satul tradițional. Fiind un reper al satului, salcâmul lasă în urmă lui tradițiile și siguranța familiei țărănești.
Acest episod are loc într-o zi de duminică în zori, în timp ce femeile își plâng morții în cimitir.
Paralela făcută între cele două scene evidențiază prăbușirea satului tradițional și destrămarea familiei.

Catalin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *